Sa o numim intelepciune!

A trecut o lunga perioada de cand nu am mai scris nimic altceva in afara de felicitari, cereri de concediu, prostioare de jocuri (sudoku, integrame), numere si niste hartii pe la munca.
Am 27 ani si locuiesc in Anglia de 4 ani. M-a incantat extrem la inceput sa vad o tara mai curata, mai verde, cupluri tinere cu copii. Doamne in varsta care inca mai ies in oras cu prietenele, si aici nu ma refer doar in timpul zilei. Batrani care pleaca in concediu si la varsta de 80 ani prin tari straine. Copii imbracati sumar, cand mie imi trebuie haina de iarna! :)
Mai apoi mi-am dat seama ca imi e dor de anotimpuri, de o vara reala sau, cel putin , apropiata de cea din Ro. Si nu, nu ploua chiar atat de mult pe cat ma asteptam. Iarna nu ninge mai deloc si uneori se intampla sa fie 14 grade in ianuarie, aproape de miezul noptii.
Ceea ce e foarte bine, e ca ajungi sa apreciezi soarele! Sa iesi in gradina, sa infloresti, sa asculti pasarele si sa privesti norii. Si pot sa spun ca nu am vazut niciodata nori miscandu-se mai repede ca aici. In schimb, in timpul noptii nu sunt atat de multe stele.
Am reusit sa vad niste locuri frumoase, sa ma plimb destul de mult. Sa cunosc foarte multi oameni, de diferite nationalitati. Sa vad echipa de fotbal a Romaniei pentru prima data in Paris.
S-au intamplat tot felul de lucruri... de care o sa ne amintim mai tarziu.
Deci hai sa fim bucurosi/ bucuroase, ca ce sa vezi?! E ziua femeii! Asadar, la multi ani! Sa va simtiti speciale, asa cum sunteti. Nu uitati sa zambiti! Va veti simti mai bine :)

PS: Anii trec suficient de repede incat sa ne dorim sa numim intelepciune trecere lor, Sa speram ca asta si este de fapt.
Some of the places I've seen:
         Paris, Cornwall, Milan, Isola Bella, Majorca