suntem putin luati

inca un inceput, inca un cont, printre atatea... azi, o zi ciudata... m-am trezit f ok pentru ca aveam si motive... ziua a continuat la fel pana mai devreme, cand am intrat intr-o stare confuza, intr-un stres din care scap mai greu... poate ca e vorba si de oboseala.

problema mea cea mare, e cum sa imi revin acum si unde gasesc lumea in care am sa ma simt libera? dar, exista o lume libera sau doar noi facem din lumea in care traim, o lume libera? atatea intrebari, niciun raspuns. dar il voi gasi eu daca voi stii unde sa caut. imi vin in minte versuri, imi tropaie muzica in cap... imi spune ca 'de data asta imi pasa'... dar oare asa sa fie? de ce mi-ar pasa? de cine? mereu o sa traiesc cu impresia ca nu-s chiar atat de buna. si cand spun asta nu ma crede nimeni, ca mai apoi sa se convinga si sa incerce sa ma ignore, desi eu spusesem adevarul, eu aratasem totul. deci, in toata plictiseala si in tot stresul asta, m-am hotarat sa imi fac si eu blog, ca doar de, nu mai e la moda hi5-ul ci, mai nou e cool sa ai blog... da, e cool, atata timp cat nu iti este descoperita identitatea. nu cred ca e cineva care sa spuna chiar tot pe blog, ca mai apoi sa fie aratat cu degetul... ne pasa de ceea ce cred ceilalti, chiar daca nu recunoastem, poate nu prea mult, dar suficient incat sa ne faca sa ne punem nijte intrebari in ceea ce ne priveste... pana la urma, viata e si dupa cum ti-o faci, imaginea ta ti-o poti crea, atata timp cat nu esti descoperit, cat nu iti e furata masca sub care te ascunzi. si pana la urma daca cineva te va cunoaste mai bine decat tine, de ce te-ar afecta? asta a vrut... si daca o sa se sperie, n-are decat, sa fuga! e si asta o forma de scapare, lasa, ce-i drept. un lucru e cert, viata e prea scurta... si daca o mai scurtezi si tu, prin ganduri si mii de intrebari, unde mai ajungi? ajungi in rai? in iad? sau unde? sub pamant... mult mai repede decat ai vrea... deci, in timpul ramas, trebuie sa faci tot ce vrei, sa traiesti ce iti doresti, sa lupti, sa fii acolo unde tu te simti liber. eu sunt undeva acolo... si uneori parasesc locul, dar cand mi se face dor ma intorc... e lumea mea si nu ma paraseste, imi pastreaza usa deschisa, nu imi inchide drumul... o alta problema sunt amintirile... eu traiesc din ele, traiesc pe spatele lor oare? i don't think so... as fi picat de prea multe ori :) and i'm still here. in picioare! hai k am inceput sa scap de stare :) daca ma iubeste se va intoarce :) eu am sa fiu aici... pana intr-o zi... si acea zi nu e azi