Tuesday

nimic special


citeam azi ceva despre rutina si cum ne influenteaza ea viata. ei bine, ne-o influenteaza indeajuns incat sa nu ne mai dorim ca ziua de maine sa vina. viitorul nu mai este atat de incert, odata ce rutina isi face loc in viata noastra. ziua de maine nu mai reprezinta cine stie ce. marea mea problema e ca nu ma simt deloc bine, ca orice as face tot obosita sunt si ca, desi nu am baut cafea azi, ma tot doare capul. daca m-ai vedea nici nu ai zice ca am doar 18 ani. ma bucur macar ca am ajuns de dimineata la ora de sport si ca nu am stat degeaba chiar deloc, chiar daca am facut febra musculara. exact cum i-am scris azi cuiva, nu este timp pentru tot ce am vrea sa facem, dar intotdeauna reusim sa o facem pentru o persoana considerata speciala in viata noastra. daca am stii sa ne organizam mai bine, poate ar fi si mai frumos si mai ok. nu sunt in stare de nimic maret momentan. ma plang de parca as avea 100 ani si in plus nici ce pune pe masa... e adevarat ca ma deranjeaza ca o durere imi preseaza capul, dar pot sa invat sa trec peste, sa lupt putin cu mine. nu stiu ce se intampla cu mine. toate lucrurile se complica, asa cum mi s-a zis candva, ca am darul de a complica lucrurile complicate deja. as vrea sa traiesc putin ca in 'click', sa trec peste o perioada din viata, sa trec peste ceea ce e greu pentru mine. o alta problema pentru mine o mai reprezinta oamenii care incearca sa se sinucida, oameni in toata firea, care nu au cine stie ce probleme, dar si persoane de 15-16 ani, care nu stiu, vorba vine, cum sa treaca peste toate greutatile. incearca! asta e secretul ;) totul va parea mult mai usor dupa si vei mai ajunge sa si razi de tine. si marea dilema, problema and so all, e dragostea, cea care iti da fluturasi si dureri de cap. care te injoseste, care te inalta doar din cateva cuvinte si care te arunca direct din cer, in asa fel incat sa pici pe ciment si nu pe iarba. in fine, nici nu stiu de ce am adus vorba despre asta. poate ca nu ar fi trebuit, dar imi zboara gandul spre sudul tarii, sa zic asa, destul de des. i really think that i miss him. and he doesn't have to know this. in fact, it's my problema. tot ce trebuie el sa faca e sa se lase iubit si sa ma iubeasca :D e asa de simplu. deja incep sa imi revin, iata optimismul din mine! oricum eu sunt cea pe care o iubeste cel mai mult :)) oricum sunt speciala, prodigioasa, o prietena perfecta, o fata care saruta bine si are un fundulet de toata frumusetea... mai insir? eu zic sa ma opresc aici. oricum sunt oarecum narcisista si un autor prost la ora asta ... totusi, de ce culorile mele sunt necolorate?

3 comments:

Claudiu Negreu said...

da chiar...dc????? culorile tale sunt necolorate...???

Claudiu Negreu said...

aaa si ce modesta esti tu....:P

The Red Hair Girl said...

da... eu asa cred... culorile mele nu vor culoare, dar nu pot renunta la numele de 'culoare' si de aceea isi atribuie cuvantul 'necolorate'