Probleme de memorie

Nu imi mai amintesc cu exactitate felul in care am dat peste melodia "probleme de memorie" de la taxi, insa stiu sigur ca eram pe versuri.ro. Pot sustine cu tarie ca imi place taxi si ca mai rar dai peste astfel de versuri in Romania zilelor noastre sau la alte formatii romanesti.
Tuturor ni se intampla sa avem probleme de memorie sau cel putin sa ne prefacem ca avem :) dintr-o data sa intervina o schimbare brusca de comportament (am accentuat prin "dintr-o data" si "brusca") ... dupa numai cateva zile sa se schimbe absolut totul, sa nu mai simti la fel, sa uiti...
Ce rost mai au explicatiile, cu ce sens sa isi mai bata capul? de ce sa mai viseze, fiind convinsa ca nu se intampla la fel si in cealalta parte? De ce sa isi mai amintesca de anumite persoane cand totul poate fi inlocuit? :)



Probleme de memorie

Intr-o zi ai uitat si n-ai mai stiut
Sa ma privesti cu ochii de inceput
Azi nu mai sunt atat de sigur ca vreau sa vii
Si ma gandesc in fiecare noapte cum ar fi,
Cum ar fi sa te intorci si sa-ti spun
Ca mi-e dor si doare atunci cand nu mai esti
Nu mai esti ganduri sa-mi citesti
Si sa-ti mai spun cum inchid ochii
Si te vad si cum nebunia furtunii e din nou in mine
Te vad peste tot numai pe tine
Te vad in toate femeile pe care le-ntalnesc
O da, inca mai gresesc desi stiu
C-ai avut probleme de memorie
Intr-o zi ai uitat si n-ai mai stiut
Sa ma privesti cu ochii de inceput
Azi nu mai sunt atat de sigur ca vreau sa vii
Desi ma gandesc in fiecare noapte cum ar fi
Cum ar fi sa te intorci si sa-ti spun
Ca daca tot ai inchis marea in ochi
Sa stii ca de-acum e ploaie pe mare
Ploua pe mare foarte tare
Dar n-o sa-ti spun, cauta-ma tu!
Pentru ca-i foarte clar
Acum cauti altceva
Poate cauti iubirea
Chiar!
Unde cauti tu iu..?
Mai bine, mai bine nu stiu
Nu-i destul de tarziu sa stiu,
Insa stiu c-ai avut probleme de memorie
Intr-o zi ai uitat si n-ai mai stiut
Sa ma privesti cu ochii de inceput
Azi nu mai sunt atat de sigur ca vreau sa vii
Si ma gandesc in fiecare noapte cum ar fi
O, da
Ma gandesc ca poate-ar trebui sa cer inc-o opinie
De la poeti sau de la filozofi,
Desi stiu ca dragostea nu-i altceva
Decat o pereche de pantofi
Si nu mai sunt atat de sigur
Ca stelele care cad nu pier
Nu mai sunt atat de sigur
Dar sper, dar sper, dar sper
Probleme de memorie

Si continuam sa speram, sa luam in seama sfaturi, sa ne agatam de fiecare semn ce ni se arata, sa credem in vise, de parca se indeplinesc prea multe...
Recunosc ca a inceput sa bea cafea foarte rar... zilele astea a baut. Recunosc ca in ultima vreme au fost putine noptile in care a adormit fara sa ii apara in minte, desi totul i se parea un joc bizar. El nu aparea singur, ceea ce nu o lasa sa retraiasca sentimente din trecut. Se trezea dintr-o data intr-un spatiu gol, lipsit de viata, desi erau atatea persoane in jur, isi amintea de plimbari in parc, de o cafea cu lapte varsata in poala la prima curba, de prima zi petrecuta impreuna, de prima dimineata in care s-a trezit langa el, de nopti la camin, de zile la birou. Si au mai fost atatea.
Ai cum sa te prefaci ca nu exist? Sunt convinsa ca nici tie nu iti e simplu. Imi e dor! si chiar doare.
heee, uite, e prosopul ala rosu pe pat, esti tu pe scaunul pe care stau eu acum, in poza din telefon, e celalalt prosop galben la bucuresti si tu in gand!
dar esti mult prea sus!
Si stii ce? Am pe cineva langa mine care nu ma lasa singura, am pe cineva langa mine care ma iubeste si in ceea ce il priveste dragostea nu e imposibila, am pe cineva pe care il pot suna la 2 noapte sa ii spun ca imi e dor de el sau ca vreau sa vina sa ma tina in brate. Cred ca am ramas cu oarecare trauma dupa relatia traita cu el, urasc persoanele care nu au timp decat o data pe saptamana si te urasc pe tine! pentru ca... mai bine tac! Citeste versurile si asculta melodia asta!

love is a losing game ;)

Uitarea

Primul si cel mai simplu pas in definirea uitarii, il facem deschizand dexul sau un link care sa ne trimita spre dex. Apoi cautam UITAREA si ceva din ceea ce gasim se arata si mai jos.
UITÁRE, uitări, s.f. 1. Faptul de a uita, de a nu-şi aduce aminte (de cineva sau de ceva); lipsa oricărei amintiri. ♢ Uitare de sine = a) visare, reverie; b) nepăsare (altruistă) faţă de interesele proprii. ♢ Expr. A da (sau a lăsa) uitării (pe cineva sau ceva) = a nu se mai interesa, a înceta să mai iubească sau să-şi amintească (de cineva sau de ceva), a se sili să uite. ♦ Rătacire morală. 2.. Fig. Nefiinţă, neant. – V. uita.
Stateam intr-o seara de toamna in masina si beam o cafea, atunci a fost momentul in care am fost intrebata daca stiu care e lucrul cel mai de pret care i s-a dat omului. M-am gandit putin si i-am raspuns: GANDIREA! Imediat am fost contrazisa cu un alt raspuns: UITAREA. Mi s-au adus si argumente si am ajuns la aceeasi concluzie cu el. Daca nu am fi putut sa uitam, fie totul ar fi fost prea simplu, fie prea complicat.
In concluzie, uitarea este prietenul cel mai apropiat dupa un esec. Insa cel mai mare pacat, tristete, e ca uitam prea mult. Ne uitam prietenii cand ne indragostim, ne aducem aminte de ei dupa, uitam clipe care la un moment dat au fost importante pentru noi, ii uitam pe cei care nu mai apartim acestei lumi, dar care ne-au fost dragi la un moment dat. Uitam oameni pe care intr-un anumit timp ii iubeam cum nu ne puteam imagina vreodata ca vom putea iubi.
Uitam prea repede uneori... poate ca asta e punctul in care voiam sa ajung. Nu stiu daca te-am uitat in intregime, dar o mare parte din mine te-a uitat. Peste 2 zile sunt 2 saptamani de cand nu te-am mai vazut. Mi se pare ca a trecut o vesnicie. Iti multumesc macar pentru ca mi-ai dat sansa sa fiu fericita, m-ai lasat sa aleg ce vreau sa fac.
Nu stiu daca iti e dor, desi recunosc ca nu m-ar deranja deloc asta, nu stiu daca imi e dor, poate doar putin, dar nu te intereseaza oricum acest aspect...
Am citit zilele trecute un post intitulat ADIO. Sa stii ca atunci cand am inceput sa il citesc m-am gandit la tine. De cate ori mi-am dorit sa iti spun acelasi lucru. Dupa ce l-a citit si D-soara I., mi-a zis ca pare ca iti e dedicat. Hai sa il cautam si sa ii cerem scuze lui PADRE daca il deranjeaza cu ceva ca l-am adus pe acest blog si l-am adaptat la feminin sau masculin, in functie de caz.
"Atat de mult mi-am dorit sa iti spun asta! De cate ori stateam si ma gandeam cand va veni clipa in care voi putea sa stau dreapta, fara nici cea mai mica retinere, si sa spun senina “Adio”.
M-am saturat de tine! M-am saturat sa te simt intotdeauna rece. Atat vroiam de la tine, un pic de caldura, sa imi simt sufletul cum tresalta macar un pic. Dar nu. Tot ce primeam din partea ta era… nimic… Esti un sloi, asta esti, incapabil de a face macar sa apara o floare. Sa-mi bag picioarele de nu am incercat. (...)
Si nu vroiam sa se termine. Dar a trebuit sa se termine, nu-i asa? A trebuit sa o faci din nou. asa cum ai facut-o si inainte. Macar o data speram sa fie altfel. Chiar speram! (...)
Asa ca iti spun adio. Nu te mai vreau. Nu vreau sa ma mai trezesc dimineata si sa vad ca tot nu esti aici. Du-te altundeva. Aici nu mai esti dorit. Crede-ma. Si nu e vorba doar de mine. Nimeni nu te mai vrea aici. Poate ca inainte cineva isi dorea sa te vada, ca poate i-ai lipsit. Dar si asta de rare ori. Asa ca pleaca! "
Stii cat de mult mi-am dorit sa renunt la tine, nu? Sa imi vad de viata mea, sa ma plimb de nebuna pe strazi, daca acela era lucrul care ma facea fericita, sa ma duc intr-un club sa dansez si sa beau salitos pana dimineata si apoi sa il intreb pe barman de unde si-a luat pierce-ul, sa stau cu prietenii si sa radem la bancuri seci, sa n-am bani, dar nu de asta sa depinda fericirea mea. Sa ma prinda zapada in tenesi si ametita de la putin alcool si sa alerg prin zapada, sa nu mai astept tramvaiul si sa ma bat cu bulgari cu Irina, sa am bani de tren, dar sa merg cu nashul acasa pt ca sunt simpatica si se poate... sa primesc mesaje de la toata lumea si sa nu ma mai deranjeze ca tu nu dai niciun semn.
Intr-o oarecare masura ma bucur ca s-a terminat tot, dar intr-o alta masura regret ca te-ai schimbat. Eee, nu mai e loc de pareri de rau. Viata si-a continuat traseul, ies vinerea si sambata in oras, in club sau la ping pong, cu el sau cu prietenii. Ma simt ca un om de 20 ani care traieste ca unul de 20, nu ca unul de 20 care traieste ca unul de 30. Ma simt altfel, intr-un mod ciudat cand sunt singura, de unde si teama de singuratate, intr-un mod teribil de bine cand sunt cu cine drag mie langa mine :)
Si, in incheiere, citate celebre :) and a big smile for everyone!
" Te uit pentru ca tu esti sufletul sufletului meu." R. Tagore
" Uitarea ni se pare o tragedie. Uitarea e suprema lasitate." V. Eftimiu
" Uitarea este un burete de stres pe care nu il gasesti niciodata cand ai nevoie." Pierre Veron
" Voi incerca sa uit. Aduceti-mi numai aminte!" Valeriu Butulescu
" Uitarea e prima facultate a omului." Albert Camus
" Viata nu-i posibila decat prin uitare." Emil Cioran



P.S. : Recunosc ca imi e dor sa mi se spuna "te iubesc, bazdaganie!" .