'I win because losing isn't an option.'
'...how much I'd like to be his prize when he's winning. Where the hell did that come from? And like I'd even know what to do with a man like that. He's so far out of my league, it's not even funny.'
'Apart from those blissful moments standing onstage, for the first time in months I have a genuine smile on my face, and I feel like I belong somewhere. It doesn't last long.'
A trecut o lunga perioada de cand nu am mai scris nimic altceva in afara de felicitari, cereri de concediu, prostioare de jocuri (sudoku, integrame), numere si niste hartii pe la munca.
Am 27 ani si locuiesc in Anglia de 4 ani. M-a incantat extrem la inceput sa vad o tara mai curata, mai verde, cupluri tinere cu copii. Doamne in varsta care inca mai ies in oras cu prietenele, si aici nu ma refer doar in timpul zilei. Batrani care pleaca in concediu si la varsta de 80 ani prin tari straine. Copii imbracati sumar, cand mie imi trebuie haina de iarna! :)
Mai apoi mi-am dat seama ca imi e dor de anotimpuri, de o vara reala sau, cel putin , apropiata de cea din Ro. Si nu, nu ploua chiar atat de mult pe cat ma asteptam. Iarna nu ninge mai deloc si uneori se intampla sa fie 14 grade in ianuarie, aproape de miezul noptii.
Ceea ce e foarte bine, e ca ajungi sa apreciezi soarele! Sa iesi in gradina, sa infloresti, sa asculti pasarele si sa privesti norii. Si pot sa spun ca nu am vazut niciodata nori miscandu-se mai repede ca aici. In schimb, in timpul noptii nu sunt atat de multe stele.
Am reusit sa vad niste locuri frumoase, sa ma plimb destul de mult. Sa cunosc foarte multi oameni, de diferite nationalitati. Sa vad echipa de fotbal a Romaniei pentru prima data in Paris.
S-au intamplat tot felul de lucruri... de care o sa ne amintim mai tarziu.
Deci hai sa fim bucurosi/ bucuroase, ca ce sa vezi?! E ziua femeii! Asadar, la multi ani! Sa va simtiti speciale, asa cum sunteti. Nu uitati sa zambiti! Va veti simti mai bine :)
PS: Anii trec suficient de repede incat sa ne dorim sa numim intelepciune trecere lor, Sa speram ca asta si este de fapt.
Some of the places I've seen:
Paris, Cornwall, Milan, Isola Bella, Majorca
Ne-am strâns, ne-am adunat și am format cupluri. Două. Urlă pisica, știu sigur că nu e o exprimare corectă, dar sigur nu face ca o pisică normală. Are și ea niște nevoi. Și cu odată cu manifestarea nevoilor ei, eu îmi arpind o țigară, urlând, de asemenea, un mare ȘIT. Dar ea nu tace... Am inceput să bem, să înghesuim garsoniera în fum de țigară și râsete. Pe la miezul nopții am adormit. Sau mai mult am vrut să cred că pot face asta. M-am trezit pe la șase, asta după ce mă mai trezisem de vreo douăzeci de ori. Am aprins televizorul. Pe la 7 m-am apucat de facut cafea si sandwich-uri. S-a trezit și el și la opt jumate a pornit-o spre muncă. Mă simțeam oarecum mahmură și nici nu mă gândeam că voi adormi în curând. La universitate am văzut o carte care mi-a plăcut extrem- Invitație la vals. Nu am mai apucat să întreb cât costă pentru că a și ajuns 69 în stație. Și, într-un final, iată-mă din nou acasă. Între timp, de la vreme, m-a apucat o mică depresie. Mi-am luat o pungă cu floricele și m-am pus la un film... Last night se numește. Și mi-am pus apoi zeci de întrebări... Oare atunci când omul înșală, se gândește cât de îngrozitor ar fi să afle că este înșelat?
Se trezeste in fiecare dimineata cat mai tarziu posibil. Si-ar dori sa prinda primele ore ale diminetii, insa e atrasa foarte tare de ceea ce viseaza. In dimineata asta a visat ca era la mare cu cineva inalt din trecut. Ceea ce era ciudat e ca se intelegeau la fel de bine ca la inceput. Ea ii spunea ca nu s-a simtit niciodata atat de bine la mare cu cineva. Si ceea e era oarecum ciudat e ca se simtea normal, se simtea libera, binedispusa. Si era vara. Asta explica multe. Vara pana si oamenii prind viata!
Ea se simte lipsita de viata, dar in adancul sufletului ei se simte atat de libera. Sta sa iasa sufletul din ea, dar intampina o piedica. Totusi mai exista ceva ce inca nu intelege: de ce nu mai traieste cu atata intensitate cum traia odata? Sa fi trecut vremurile alea? Mi-as dori foarte mult sa ajut aceasta persoana sa scape de tot ceea ce nu o lasa sa fie ea.
Nu vrea nimeni sa ii elibereze sufletul? Eee, poate cand o veni primavara se va intoarce si ea.
In curand 11 septembrie... 1 an de viata in doi, un 1 de iubire. Unele lucruri s-au spulberat pe 11 septembrie, altele se consolideaza. Anul trecut, mai mult sau mai putin, pe vremea asta iti faceam ochi dulci, iti zambeam frumos si iti observam ochisorii albastri. Am venit la tine... tii minte seara aia? iti plimbai degetele pe spatele meu, ma sarutai rusinos si imi pareai atat de inocent. Mai tarziu, chiar aproape de dimineata, m-au apucat frisoanele. Mi-ai imprumutat niste haine de-ale tale si te-ai dus sa imi faci un coldrex. Ai fost asa de dulce... si m-ai tinut in brate pana mi s-a facut cald. Si acela a fost inceputul. Te iubesc, azi mai mult ca oricand si imi este dor de tine, desi ai plecat de dimineata. Iub, nu imi doresc decat sa trecem impreuna cu bine peste toate, sa ne iubim si sa ne respectam zilnic si sa ma suporti cu toti piticii mei. :) Si ai grija, ca nu sunt Alba-ca-zapada, am mai multi de 7. :) Te astept sa vii ca si cand numai dragostea noastra ar fi pe pamant. :* La multi ani de iubire! Acum invatam sa numaram : 1!
Wednesday
Oamenii gresesc adeseori, unii par a se fi nascut pentru asta, altii o fac fara intentie, , altii... doar nu se gandesc la consecinte. Unii oameni gresesc si doar pentru a avea mai multa libertate, desi.. vor plati putin timp pentru asta, poate putin mai mult. De cateva luni s-au schimbat multe... doua job-uri, locuitul in doi, locuitul cu alte doua persoane. s-a pus problema vanzarii a ceva ce pastreaza multe amintiri si inceputul sau continuarea unei perioade mai putin buna. Putine cuvinte, multe sentimente de regret, de dorinta, intr-un alt fel, o proasta exprimare si o persoana nemultumita, care sunt eu. dar totusi, vorba aceea, se intampla lucruri care n-ar trebui sa se intample. as vrea doar sa treaca mai repede. Se poate? Am gandurile pline de griji, ma simt impovarata de treburile astea care nu se mai termina si inca ma intreb de ce pentru unii nu inseamna nimic cuvantul familie. Ma simt dezamagita de multe persoane, persoane pe care le-am ajutat, persoane cu care am fost intelegatoare... gresesc doar! nu stiu sa recunoasca un ajutor. E trist! Stau singura si astept sa vina cu o hotarare, sa imi spuna ca nu a fost nimic altceva decat o gluma si ca putem trece peste ea fara sa suferim schimbari M-am saturat pana si de schimbarea asta! Ma simt ca intr-o drama... si am doar 21 ani. Vreau sa vina intunericul, sa treaca noaptea, apoi sa treaca ziua si sa tot dorm. Sa traiesc intr-o alta lume, poate una mai buna. Ce bine ar fi sa fiu oar copil. As bate mingea toata ziua, asa cum fac copiii din fata blocului in care ma aflu. Zac in pat si imi arunc ochii la fel si fel de filme, asteptand sa se intample si ceva frumos nu ma simt ok niciunde, nici acasa, nici aici... nicaieri. Nu mai am nici tigari, macar imi mai varsam tristetea pe un filtru si trageam cu sete din el, nu merge nici telecomanda, nu se spala singure nici vasele din chiuveta si nu e nimeni sa imi faca o cafea acum. te astept, stii! Doar vino mai repede, ma tem ca nu mai sunt in stare sa te astept... M-am plictisit sa scriu, dar nu vad ce as putea sa fac, totusi... See you next time...
Stateam pe facebook, stateam e cam mult spus... am intrat sa caut nush ce mondenitati ;) si am dat peste un om intitulat "Nopti de vama". Are niste poze de te apuca dorul de mare si de vama si mai mult, mai ales daca te leaga niste sentimente de ea. Mi s-a facut iar dor de vara... si mereu fac la fel... cand e iarna plang vara pana vin, apoi ma plang de cald... si cand e vara spre toamna imi doresc sa vina iarna si sa ninga. E cam greu si cu mine. Si spuneam de tipul asta care a scris "Nopti de vama", ba nu... am uitat sa specific si asta... mi se pare ceva frumos si oarecum spectaculos sa scrii o carte, sa pictezi un tablou, sa ai un talent... eu nu cred ca am vreunul. :)) Si da, tot sunt geloasa pe ea ca putea sa picteze, chiar daca nu ti-am spus. Ma bucur macar ca te acompaniez la karaoke :) Stiu ca esti nervos ca ia bataie Dinamo, dar ce sa faci? Tot niste caini raman !:D Poate te controlezi totusi si nu iti pica piticii pe mine. Imi doresc sa imi gasesc ceva de munca si sa avem bani si sa plecam in delta macar o saptamana, chiar si amandoi.
Mi-e dor de mare! de vara, de soare, pantaloni scurti, terase, plecari din cluburi la 7 dimineata. ehe! ce amintiri!
asta e unul din motivele pentru care astept vara, mai ales ca o voi petrece cu domnul A. .
Aseara am fost in Alter Ego. A fost ziua lui, am baut, am fumat, am privit gagici dansatoare, mai mult curve decat dansatoare. L-am vazut pe el, mai fidel decat ar putea sa fie un om... ea dansa provocator langa el, in timp ce el statea pe scaun cu mainile incrucisate. ii faceam semne cum ca ar fi ok sa schiteze un semn. nimic!
omul meu s-a ridicat, a luat-o de mana si a inceput sa danseze rap :))
he he, mai aiurea e ca gagica incerca sa faca aceiasi pasi ca el, dar nu i-a iesit nimic.
l-am pupat si mi-am zis: "Asta e baiatul meu."
Si, da, sunt mandra de el si il iubesc! Cum sa nu il iubesti cand e un scump, cu ochi albastri si gropita in partea dreapta? hm?
Doar zambesc!
hai sa asteptam vara in ritm de punk, rock, ska, balade, cantece de munte si cu iubire in suflet!
Sunt si eu un om ca toti ceilalti, am defecte, poate mai multe decat calitati, am reactii atat normale, cat si mai putin normale, am melodii de suflet, zambesc, plang! SIMT!
Si incerc adesea sa par dura sau insensibila, dar ma doare tare... ranesc enorm si cuvintele, mai ales cele rastite. Avem pretentia adesea, fiind femeie, la mai mult respect si poate daca nu il primim in totalitate, ne dorim un "iarta-ma", fie el si prea tarziu. Un "stiu ca am gresit" poate schimba intreaga zi.
Ma gandesc ca sunt o persoana dificila, incapatanata, dar ti-ai asumat un risc atunci cand m-ai luat acasa, nu acelasi pe care si l-a asumat si mama cand a intrat pe poarta prima data cu mine. Poate ca ar trebui sa iti dai seama ca ranesti mult si ca nu sunt o piatra... nici macar nu ma simt asa... poate ca ai putea sa imi zambesti cand tip la tine. Iti spun sincer, as regreta tare mult ca am facut-o, vazandu-ti gropita din partea dreapta a gurii. Dar nu stii! E cam mult orgoliu in tine, nu stii sa cedezi. Cum e dragostea ta? Sa stii ca dragostea ta doare! Dragostea ta vibreaza si nu mereu ca o coarda de chitara... uneori o faci ca un telefon care suna in timp ce faci dragoste.
Cred ca sunt un om sufletist si ca imi poti demonstra in sute de feluri cum gresesc, nu neaparat ridicand tonul la mine.
De cateva seri visez biserici, multi oameni in biserica, un copil cunoascut mie... lumanari aprinse... poate si pentru ca a trecut cam mult timp de cand n-am mai intrat in biserica... si imi pare rau... ma port de parca ma retine ceva. Dar sa stii ca Te am in suflet, Doamne!
Imi rod unghiile si mi-as dori o tigara mai mult decat orice... ba nu, imi doresc mai tare sa o vad pe mama... mereu am nevoie de ea cand sufar catusi de putin...
Ma simt cam ciudat si vreau sa cred ca e de la vremea asta prea schimbatoare. Si tu sa nu ma mai ameninti cu tot felul de chestii ca nu rezolvi nimic, ba chiar ma faci sa ma simt mai aiurea si sa iti spun mai multe lucruri urate! Ti-am zis de atatea ori ca ma faci sa cedez extraordinar de repede cu un zambet. Poate intr-o zi o sa tii cont de asta. Pana atunci mai traim, mai vedem! Oricum stiu ca nu cer lucruri imposibile :)
S-a nascut intr-o noapte de 8 spre 9 iunie, mai precis la ora 23:50, dar in certificat a fost trecuta ziua de 9. Primul copil intr-o familie tanara, o mama de 2o ani si un tata de 23. Prima nepoata pentru bunicii din partea mamei! Era ultimul an de comunism, nu atat de rau pe cat au povestit si povestesc multi. Nu a fost un copil atat de dorit de mama, aceasta fiind prea tanara si considerandu-se "un copil cu copil", asa cum spune ea, dar mult preaiubit in prezent! Prima iubire descoperita de acest copil a fost cea materna si paterna! A aparut mai tarziu cea pentru bunici, in special pentru bunica alaturi de care statea cat timp parintii erau la serviciu! Cu 3 ani mai tarziu a descoperit si iubirea fata de frate, desi era marginita de gelozie din cauza atentiei sporite asupra celui mic. De-a lungul a 9 ani a fost o fire bolnavicioasa... anemica, mancandu-i orele din noapte mamei pentru ca doar atunci avea pofta sa manance cartofi prajiti. Au trecut anii si acea fetita a ajuns adolescenta, s-a indragostit, a suferit... si asa a continuat sirul pana in prezent, timp de 20 ani! In 20 ani poate spune ca a realizat ce inseamna iubirea si cate cai intoarse poate avea... pentru prima data s-a mutat cu cineva, cu toate ca nu stau singuri... il iubesti mult. il adora atunci cand se poarta ca un copil, il "detesta" atunci cand nu ea face curatenie, iar el se uita, il place atunci cand ii aduce cafeaua la pat si il doreste, atunci cand nu este langa el... Domnisoara R. poate spune cu certitudine ca il iubeste pe Domnisorul (pt ca asa ii suna mai bine) A. , ca isi iubeste mama mai mult decat pe oricine, ca isi iubeste bunicii si ca si-ar dori sa fie nemuritori, ca ar dori tuturor un frate care sa fie alaturi de ei atunci cand sufera si un tata care sa imparta totul cu ei!
Eu mai bine ma duc sa fac clatite! Restul e tacere! :)
Am primit o leapsa de la Danny si am sa incerc sa raspund sincer, dar recunosc ca am nevoie de putin timp sa ma gandesc. Top 6 al melodiilor preferate:
6. Enigma- return to innocence 5. Damien Rice- The blower's daughter 4. Green day- 21 guns 3. Club 8- love in december 2. Trooper- strigat 1. Kansas- dust in the wind
nu sunt sigura ca asta e ordinea sau ca astea ar fi toate, dar, in principiu, cam asta e.
Dau leapsa mai departe lui liz si Bi.ZZ.u si lista va continua!
Ninge! A inceput sa ninga in Bucuresti. ce-i drept, sunt fulgi mici, dar ninge.
Eu sunt cam bolnavioara de 4 zile, dar sper sa ma fac mai repede bine si sa ma pot bucura de zapada. recunosc ca am mers azi pana jos, spun asta ca sa ii pot oftica pe cei care nu au zapada!
E frumos! E cineva care lipseste, dar se va intoarce intr-un final, cand va termina treaba :) Si mai e ceva, nu gasesc si eu un film de suflet, sa il vad singurica, daca stiti ceva, anuntati-ma si pe mine!
O sa vina Craciunul, Revelionul, perioade frumoase, mosi craciuni, braduti, he he... nebunii!
Pana atunci, sa ne bucuram de ceea ce ni se ofera!
Oare inceputul e la fel de greu pentru oricare dintre voi? Se trezeste adesea intr-o oarecare stare de inconstienta. Sta si priveste indelung peretii albi, se cufunda in colturi, ridica ochii spre tavan si o gasesti acolo pentru mai multe clipe. Isi traieste viata intr-o camera imbibata de fumul de tigara, ascunsa in spatele unor jaluzele galbene. Doarme intr-un pat mic in care incape si dragostea. El zambeste si o face sa-l iubeasca. O saruta si se simte dezbracata din priviri... isi pierde degetele prin trupul ei si hainele dispar. Ii priveste trupul gol si in mintea lui este ceata. Poate ca se apropie iarna, poate ca dorinta e prea mare. O poate avea, dar lui nu ii plac lucrurile normale... Face pasi pe sanii ei si isi continua drumul spre picioare. Se simte mic si strada e prea lunga, aluneca incet. Gata! Prin ochii lui albastrii este speciala. Isi plimba mainile si o saruta usor. Ea tremura... el tace. Deodata se schimba totul intr-o ploaie, una torentiala din zilele de vara. Si ii canta iubirea. Se aud stropi la fereastra. El se lipeste de pieptul ei si ofteaza. Ea tace! Nu-si doreste decat sa nu se mai termine. Simte, tremura... nu e decat una din noptile ce vor mai fi! Sa ma iubesti mult! se aude. Se poate mai mult? raspunde o voce de barbat. Tu intotdeauna o sa poti mai mult!
Sa revenim la mine! imi doresc atat de mult sa ninga. Gandul ca o sa fie cu mine de craciun, ca o sa fim la Breaza si ca de dimineata o sa ne trezeasca mama, ma face sa plang. Mi-e dor de ea. Ma intrebam aseara ce as face daca n-ar mai fi mama... m-a pufnit plansul... cred ca as muri si eu. Tu ce ai face?
In sfarsit simt si eu ca traiesc. Incep sa simt! Mi-e dor, nu doare... mi-aduc aminte de pauze din liceu, de colegi, prieteni, de prima betie, de cantari la chitara, de ore petrecute pe mal sau pe bancuta la gara, de emotii inainte de ora la mate, pe care le retraiesc si in perioada examenelor. Iti mai aduci tu aminte cate zile m-ai asteptat la usa, doar ca sa fumam o tigara? Cu toate ca sunt inca ametita de la antibiotice, imi vin tot felul secvente in capsor :) Din tot liceul ala cred ca de tine imi e cel mai dor, in rest m-am pierdut de tot, de toate, de toti. Nu cred ca am uitat calee, cred ca am uitat sa fac pasii, dar invat eu sa merg din nou! Nu ai putea tu sa ma inveti sa iubesc? Nu, nu pe tine! Pe cineva care sa merite. Sa am rabdare, sa il privesc ore in sir fara sa ma satur, sa ma pierd prin el, sa il ascult, fara sa imi doresc sa mai termine? Cred ca un pas l-am facut deja... am rabdare sa il las sa isi faca ordine in viata, fara termen limita (atunci cand va veni ziua in care nu voi mai putea, am sa il anunt ). Sa trecem peste cu zambetul pe buze :) ! Ce am facut in ultima vreme? Am stat in biker's ( pt ca acolo lucrez), cam jumatate de vara, m-am betzivanit prin centru (vorba unui prieten), am tot fumat, chiar prea mult (tigari- pentru ca sunt un copil cuminte, vorbind serios acum), am ranit o persoana draga mie si imi pare tare rau. Eu i-am spus ca-s naspa, el nu a vrut sa creada. Mai nou, am auzit ca as fi si ticaloasa, dar tot o fata draguta raman :)) . Asa. Si am trecut prin perioade mai frumoase, mai putin frumoase. Am tot ras, am picat in butoiul cu melancolie, cred ca am plans de vreo 2 ori in toata vara, odata (legat pentru ca asa se scrie mai nou) zilele trecute din cauza racelii. L-am reintalnit pe domnul R. si a fost spectaculos! Chiar si acum mai zambesc. A fost incredibil pentru ca am avut aceleasi sentimente de altadata. M-a certat pentru ca am fugit atatea luni, i-am spus ca il iubesc si ca mi-a fost atat de dor de el ( si da, mi-a fost atat de dor cum nu mi-a fost de nimeni niciodata). Si inca mi se mai face dor de el. Parti proaste: nu am mai baut cafea de duminca de la alex, nu am mai fumat o tigara (intreaga, pentru ca un fum am tras si mai devreme, insa nu o pot termina) tot de duminica de la bar... toate astea pentru ca m-a luat pe mine draguta de raceala. :) Si cu asta cam tot! Rux inca traieste! ;) Si spectaculos :)) pana data viitoare ascultati " 21st century breakdown"- green day sau "baby"- serj tankian!
Toata vara am fost pierduta, pierduta in amintiri, in baruri, in oameni pe care ii vedeam zi de zi, in lumea de afara. Si vara a trecut, tocmai de aceea ma asteptam sa se termine si perioada mea mai proasta. Am cunoscut multi oameni, oameni care par duri, dar nu sunt nicidecum asa, oameni care isi doresc ceva de la mine, dar de la care nu imi doresc nimic sau poate doar prietenie. Am simtit cum e sa te iubeasca cineva si cum e sa aiba rabdare cu tine neconditionat. M-am simtit si singura si trista si speciala... am si zambit... am trecut prin tot felul de stari, m-au incercat tot felul de sentimente. Nu mai fumez de 2 zile :) he he! Nu pentru ca as fi putut sa ma las. Am racit atat de tare, mi s-au umflat amigdalele si nu mai simt nevoia sa fumez. De mancat nu prea pot, nu ma simt atat de bine, dar trec eu si peste asta! Astept sa vad/simt ce imi rezerva toamna, in afara de ploi. Poate ajung si pe la mare in weekend cu cineva drag mie, poate o sa fie mai frumos :)
Si se trezeste, se uita in stanga ei... zambeste sfios si isi acopera ochii. se uita la ceas, e inca devreme si ganduri ii joaca prin minte. ar vrea o tigara, un sarut pe obraz, dar mirosul de tei o cheama afara. se ridica si se indreapta spre fereastra... il cheama la ea, dar el leneveste. o muzica in surdina, muncitori pe strada, masini asteptand la rosu, iar ea asteptandu-l pe verde... avalanse de ganduri ii umbla prin vene... se simte mai mica decat oricand si el nu-i acolo s-o tina in brate. si ploua cu litere... incepe cu T, continua cu alta litera uitata intr-un colt, se agata de Dor si pleaca numai decat. Se termina visul... nu e nici tei si nici nu se poate fuma in dormitor, nu e nici el in stanga ei, sunt doar ganduri. miroase a vara. si se imbina stari si parul ei e verde. maine nu e numai o zi de luni, ci una de examen si munca. oricat s-ar stradui nu isi poate iesi din stare... totul e doar un timp cu putine ore... si le numara... 1, 2, 3, 4, 5, ...,9... si se face ora 7. din nou doua ore pe maxi, din nou 2 ore de examen, din nou pana la 2 la bikers! " mami, mai e mult pana departe?" niciun raspuns, dar ea nu vrea sa ajunga departe, ci sa se opreasca timpul in loc. "de ce de la 11 la 6 sunt doar 7 ore? nu-i asa ca daca ma fac mare vor fi 10?" si se leaga de o speranta... si zboara pe ea prin timpul prea scurt. si-l vede zambind, dar parca n-ar vrea sa stea doar putin... ce-i un moment intr-o ora prea mica? o strangere de mana, un sarut nu atat de inocent, o privire pe geamul unui taxi, un "ramai" intr-o clipa mai mult decat perfecta... nu ma citi, s-ar putea sa nu iti placa ce gasesti! multe vise se indeplinesc! :)
de ce nu e si maine tot azi? dar ne vedem joi, nu?
De azi nu imi mai pasa de tine! De azi te-am uitat de tot! Si nu incerca sa ma contrazici spunandu-mi ca nu te voi uita nici 30 de ani de acum incolo sau ca nu te-am uitat pentru ca scriu de tine in acest moment. Azi am realizat cat de mult pot iubi, cat de mult il iubesc si cat de bine ma simt langa el. Nici n-ai idee cum e sa iti impartaseasca cineva sentimentele sau sa te intreaca in sentimente de iubire! Nu mai e loc de regrete, de pareri de rau... de puncte de suspensie sau de amintit ce bine era odata! E bine acum, asta e cel mai important. Ma bucur de tine, tox, in fiecare zi. Si, crede-ma ca e atat de bine sa ma trezesc langa tine, fie ca esti in dreapta sau in stanga mea. Nu ti-am spus, dar e o placere sa imi beau cafeaua cu tine si sa pap de fiecare data cand imi faci tu. he he, te iubesc! Ti-am mai spus, capat o energie pozitiva si nu mai am stare cand te vad. Si acum imi e dor... dar de tine! Nu au niciun sens cuvintele cand pentru mine existi tu!
Nu imi mai amintesc cu exactitate felul in care am dat peste melodia "probleme de memorie" de la taxi, insa stiu sigur ca eram pe versuri.ro. Pot sustine cu tarie ca imi place taxi si ca mai rar dai peste astfel de versuri in Romania zilelor noastre sau la alte formatii romanesti. Tuturor ni se intampla sa avem probleme de memorie sau cel putin sa ne prefacem ca avem :) dintr-o data sa intervina o schimbare brusca de comportament (am accentuat prin "dintr-o data" si "brusca") ... dupa numai cateva zile sa se schimbe absolut totul, sa nu mai simti la fel, sa uiti... Ce rost mai au explicatiile, cu ce sens sa isi mai bata capul? de ce sa mai viseze, fiind convinsa ca nu se intampla la fel si in cealalta parte? De ce sa isi mai amintesca de anumite persoane cand totul poate fi inlocuit? :)
Probleme de memorie
Intr-o zi ai uitat si n-ai mai stiut Sa ma privesti cu ochii de inceput Azi nu mai sunt atat de sigur ca vreau sa vii Si ma gandesc in fiecare noapte cum ar fi, Cum ar fi sa te intorci si sa-ti spun Ca mi-e dor si doare atunci cand nu mai esti Nu mai esti ganduri sa-mi citesti Si sa-ti mai spun cum inchid ochii Si te vad si cum nebunia furtunii e din nou in mine Te vad peste tot numai pe tine Te vad in toate femeile pe care le-ntalnesc O da, inca mai gresesc desi stiu C-ai avut probleme de memorie Intr-o zi ai uitat si n-ai mai stiut Sa ma privesti cu ochii de inceput Azi nu mai sunt atat de sigur ca vreau sa vii Desi ma gandesc in fiecare noapte cum ar fi Cum ar fi sa te intorci si sa-ti spun Ca daca tot ai inchis marea in ochi Sa stii ca de-acum e ploaie pe mare Ploua pe mare foarte tare Dar n-o sa-ti spun, cauta-ma tu! Pentru ca-i foarte clar Acum cauti altceva Poate cauti iubirea Chiar! Unde cauti tu iu..? Mai bine, mai bine nu stiu Nu-i destul de tarziu sa stiu, Insa stiu c-ai avut probleme de memorie Intr-o zi ai uitat si n-ai mai stiut Sa ma privesti cu ochii de inceput Azi nu mai sunt atat de sigur ca vreau sa vii Si ma gandesc in fiecare noapte cum ar fi O, da Ma gandesc ca poate-ar trebui sa cer inc-o opinie De la poeti sau de la filozofi, Desi stiu ca dragostea nu-i altceva Decat o pereche de pantofi Si nu mai sunt atat de sigur Ca stelele care cad nu pier Nu mai sunt atat de sigur Dar sper, dar sper, dar sper Probleme de memorie
Si continuam sa speram, sa luam in seama sfaturi, sa ne agatam de fiecare semn ce ni se arata, sa credem in vise, de parca se indeplinesc prea multe... Recunosc ca a inceput sa bea cafea foarte rar... zilele astea a baut. Recunosc ca in ultima vreme au fost putine noptile in care a adormit fara sa ii apara in minte, desi totul i se parea un joc bizar. El nu aparea singur, ceea ce nu o lasa sa retraiasca sentimente din trecut. Se trezea dintr-o data intr-un spatiu gol, lipsit de viata, desi erau atatea persoane in jur, isi amintea de plimbari in parc, de o cafea cu lapte varsata in poala la prima curba, de prima zi petrecuta impreuna, de prima dimineata in care s-a trezit langa el, de nopti la camin, de zile la birou. Si au mai fost atatea. Ai cum sa te prefaci ca nu exist? Sunt convinsa ca nici tie nu iti e simplu. Imi e dor! si chiar doare. heee, uite, e prosopul ala rosu pe pat, esti tu pe scaunul pe care stau eu acum, in poza din telefon, e celalalt prosop galben la bucuresti si tu in gand! dar esti mult prea sus! Si stii ce? Am pe cineva langa mine care nu ma lasa singura, am pe cineva langa mine care ma iubeste si in ceea ce il priveste dragostea nu e imposibila, am pe cineva pe care il pot suna la 2 noapte sa ii spun ca imi e dor de el sau ca vreau sa vina sa ma tina in brate. Cred ca am ramas cu oarecare trauma dupa relatia traita cu el, urasc persoanele care nu au timp decat o data pe saptamana si te urasc pe tine! pentru ca... mai bine tac! Citeste versurile si asculta melodia asta!
Primul si cel mai simplu pas in definirea uitarii, il facem deschizand dexul sau un link care sa ne trimita spre dex. Apoi cautam UITAREA si ceva din ceea ce gasim se arata si mai jos. UITÁRE, uitări, s.f. 1. Faptul de a uita, de a nu-şi aduce aminte (de cineva sau de ceva); lipsa oricărei amintiri. ♢ Uitare de sine = a) visare, reverie; b) nepăsare (altruistă) faţă de interesele proprii. ♢ Expr. A da (sau a lăsa) uitării (pe cineva sau ceva) = a nu se mai interesa, a înceta să mai iubească sau să-şi amintească (de cineva sau de ceva), a se sili să uite. ♦ Rătacire morală. 2.. Fig. Nefiinţă, neant. – V. uita. Stateam intr-o seara de toamna in masina si beam o cafea, atunci a fost momentul in care am fost intrebata daca stiu care e lucrul cel mai de pret care i s-a dat omului. M-am gandit putin si i-am raspuns: GANDIREA! Imediat am fost contrazisa cu un alt raspuns: UITAREA. Mi s-au adus si argumente si am ajuns la aceeasi concluzie cu el. Daca nu am fi putut sa uitam, fie totul ar fi fost prea simplu, fie prea complicat. In concluzie, uitarea este prietenul cel mai apropiat dupa un esec. Insa cel mai mare pacat, tristete, e ca uitam prea mult. Ne uitam prietenii cand ne indragostim, ne aducem aminte de ei dupa, uitam clipe care la un moment dat au fost importante pentru noi, ii uitam pe cei care nu mai apartim acestei lumi, dar care ne-au fost dragi la un moment dat. Uitam oameni pe care intr-un anumit timp ii iubeam cum nu ne puteam imagina vreodata ca vom putea iubi. Uitam prea repede uneori... poate ca asta e punctul in care voiam sa ajung. Nu stiu daca te-am uitat in intregime, dar o mare parte din mine te-a uitat. Peste 2 zile sunt 2 saptamani de cand nu te-am mai vazut. Mi se pare ca a trecut o vesnicie. Iti multumesc macar pentru ca mi-ai dat sansa sa fiu fericita, m-ai lasat sa aleg ce vreau sa fac. Nu stiu daca iti e dor, desi recunosc ca nu m-ar deranja deloc asta, nu stiu daca imi e dor, poate doar putin, dar nu te intereseaza oricum acest aspect... Am citit zilele trecute un post intitulat ADIO. Sa stii ca atunci cand am inceput sa il citesc m-am gandit la tine. De cate ori mi-am dorit sa iti spun acelasi lucru. Dupa ce l-a citit si D-soara I., mi-a zis ca pare ca iti e dedicat. Hai sa il cautam si sa ii cerem scuze lui PADRE daca il deranjeaza cu ceva ca l-am adus pe acest blog si l-am adaptat la feminin sau masculin, in functie de caz. "Atat de mult mi-am dorit sa iti spun asta! De cate ori stateam si ma gandeam cand va veni clipa in care voi putea sa stau dreapta, fara nici cea mai mica retinere, si sa spun senina “Adio”. M-am saturat de tine! M-am saturat sa te simt intotdeauna rece. Atat vroiam de la tine, un pic de caldura, sa imi simt sufletul cum tresalta macar un pic. Dar nu. Tot ce primeam din partea ta era… nimic… Esti un sloi, asta esti, incapabil de a face macar sa apara o floare. Sa-mi bag picioarele de nu am incercat. (...) Si nu vroiam sa se termine. Dar a trebuit sa se termine, nu-i asa? A trebuit sa o faci din nou. asa cum ai facut-o si inainte. Macar o data speram sa fie altfel. Chiar speram! (...) Asa ca iti spun adio. Nu te mai vreau. Nu vreau sa ma mai trezesc dimineata si sa vad ca tot nu esti aici. Du-te altundeva. Aici nu mai esti dorit. Crede-ma. Si nu e vorba doar de mine. Nimeni nu te mai vrea aici. Poate ca inainte cineva isi dorea sa te vada, ca poate i-ai lipsit. Dar si asta de rare ori. Asa ca pleaca! " Stii cat de mult mi-am dorit sa renunt la tine, nu? Sa imi vad de viata mea, sa ma plimb de nebuna pe strazi, daca acela era lucrul care ma facea fericita, sa ma duc intr-un club sa dansez si sa beau salitos pana dimineata si apoi sa il intreb pe barman de unde si-a luat pierce-ul, sa stau cu prietenii si sa radem la bancuri seci, sa n-am bani, dar nu de asta sa depinda fericirea mea. Sa ma prinda zapada in tenesi si ametita de la putin alcool si sa alerg prin zapada, sa nu mai astept tramvaiul si sa ma bat cu bulgari cu Irina, sa am bani de tren, dar sa merg cu nashul acasa pt ca sunt simpatica si se poate... sa primesc mesaje de la toata lumea si sa nu ma mai deranjeze ca tu nu dai niciun semn. Intr-o oarecare masura ma bucur ca s-a terminat tot, dar intr-o alta masura regret ca te-ai schimbat. Eee, nu mai e loc de pareri de rau. Viata si-a continuat traseul, ies vinerea si sambata in oras, in club sau la ping pong, cu el sau cu prietenii. Ma simt ca un om de 20 ani care traieste ca unul de 20, nu ca unul de 20 care traieste ca unul de 30. Ma simt altfel, intr-un mod ciudat cand sunt singura, de unde si teama de singuratate, intr-un mod teribil de bine cand sunt cu cine drag mie langa mine :) Si, in incheiere, citate celebre :) and a big smile for everyone! " Te uit pentru ca tu esti sufletul sufletului meu." R. Tagore " Uitarea ni se pare o tragedie. Uitarea e suprema lasitate." V. Eftimiu " Uitarea este un burete de stres pe care nu il gasesti niciodata cand ai nevoie." Pierre Veron " Voi incerca sa uit. Aduceti-mi numai aminte!" Valeriu Butulescu " Uitarea e prima facultate a omului." Albert Camus " Viata nu-i posibila decat prin uitare." Emil Cioran
P.S. : Recunosc ca imi e dor sa mi se spuna "te iubesc, bazdaganie!" .
A fost un inceput de joaca... o cafea si un suc sau doua ceaiuri, nu mai retin prea bine acest aspect. Au fost vorbe, discutii ca intre prieteni, ca mai apoi sa se incheie totul cu cateva saruturi. Urmeaza o serie de mesaje, convorbiri interminabile, ore intregi consumate in fata unui monitor si a unei tastaturi, zambete. Pentru ca totul mergea prea bine, de ce nu ar fi putut sa fie impreuna? Prea bine ca au putut. In fine, voiam sa ajung la un subiect mai delicat: cum iti dai seama ca iubesti? De ce trebuie sa trecem prin serii de suferinta? de ce trebuie sa ne jucam cu sentimentele oamenilor? de ce trebuie sa para intr-un fel si la sfarsit sa imi arate cine a fost? de ce sa fie viata atat de complicata? de ce a incercat in nenumarate randuri sa imi demonstreze ca nu pot ajunge la nivelul pe care il considera el inalt? de ce el ma face sa zambesc si cand ma gandesc la el am mereu zambetul pe buze? de ce nu ma mai afecteaza nimic din ceea ce zici tu, desi te-am iubit atat de mult? EL... e diferit de cei pe care i-am intalnit de un an jumatate incoace... nu e barbatul serios, pregatit sa mearga la birou mereu, desi isi petrecea multe ore intr-o garsoniera, nici baiatul care voia sa para barbat si odata cu trecerea timpului mai descopereai n minciunele, nici cel care asculta rock si ma iubeste asa neconditionat. E toxic baiatul asta, creeaza dependenta! :) incredibil, dar sunt fascinata de felul lui de a fi sau de a se purta cu mine. nu a trebuit sa renunt la cafea, la tigari sau la alte lucruri din trecut si TRAIESC IN PREZENT! Ma simt de parca am prins viata, sunt ca in septembrie anul trecut, mereu cu zambetul pe buze, sociabila cat incape. Astept sa vina ziua de maine, sa il vad, sa ma intalnesc cu prietenii. tot cei din liceu raman prieteni! am chef de o bere, de un ping pong, desi nu ma pricep de nicio culoare. am chef de el si de calmul lui bine definit. Ma bucur doar ca mi-am demonstrat ca poate sa mearga si mai bine decat acum 2 saptamani :) Multumesc tie!
